Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti scoate la CONCURS

in conformitate cu prevederile Ord. m.s.f. nr. 698/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele posturi de medic :
. doua posturi de medic primar Neonatologie
. un post de medic specialist Neonatologie
Dosarul de inscriere la concurs va cuprinde urmatoarele acte:
. cerere in care se mentioneaza postul pentru care doreste sa concureze;
. copie xerox de pe diploma de medic si adeverinta de confirmare in gradul profesional; 
. acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevazut in anexa nr. 3 a ordinelor mentionate;
. declaratie scrisa ca nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu postul pentru care doreste sa concureze; 
. certificat privind starea de sanatate; 
. copie xerox de pe autorizatia de libera practica; 
. chitanta de plata a taxei de concurs. 
Inscrierile la concurs se fac in termen de 15 zile de la data 21 octombrie 2011 , iar concursul se organizeaza dupa 30 de zile de la data de 21 octombrie 2011 .

CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii a participat astăzi la inaugurarea noii Unităţi de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Ministerul Sanatatii

“În cadrul programului de investiţii, Ministerul Sănătăţii inaugurează anul acesta construirea şi dotarea unui număr de 5 UPU, investiţie de peste 35 milioane de lei. În aprilie a.c., am redeschis o UPU cu totul schimbată şi modernizată la Constanţa, acum ne aflăm în cea mai mare UPU din ţară la Spitalul Universitar Bucureşti, deja există contractul semnat şi pentru începerea lucrărilor la Spitalul de Urgenţă Floreasca, iar în toamnă vom putea inaugura noi clădiri ale UPU Tg Mureş şi Satu Mare”, a declarat CSEKE Attila la ceremonia de inaugurare de la Spitalul Universitar Bucureşti.

Ministrul Sănătăţii a mai adăugat că, Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar Bucureşti respectă în totalitate standardele europene în materie de circuite şi dotare. “Unitatea nu este cu nimic mai prejos faţă de orice altă secţie similară din spitalele altor capitale europene”, a mai spus CSEKE Attila.

Ministerul Sănătăţii a început investiţia de construire a acestei secţii în anul 2010. Pentru finalizarea lucrărilor au fost alocate în total peste 15,4 milioane de lei.

Finanţarea a asigurat lucrări de consolidare, post-consolidare, realizare structură metalică pentru extindere pe platforma suspendată a extinderii UPU, precum si pentru echipamentele aferente constructiei ( sistem de climatizare, ventilatie, desfumare, retele fluide medicinale, sistem de supraveghere video, IT infrastructura, echipament de furnizare si producere oxigen, reteaua electrica si tablou general electric, generator propriu + UPS, etc ).

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti va fi din august a doua unitate sanitară cu serviciu SMURD din Capitală care va deservi o anumită zonă, tot de atunci urmând să fie deschisă noua unitate de primiri urgenţe şi să se înceapă reamenajarea heliportului, a declarat managerul Cătălin Cârstoiu.

Mediafax

"În prezent, personalul din Unitatea de Primiri Urgenţe se pregăteşte pentru a putea lucra şi pe ambulanţa SMURD. Noua unitate UPU SMURD îşi va începe activitatea în august. Totodată,pregătim o analiză pentru repunerea în funcţiune a heliportului din imediata apropiere a spitalului", a precizat managerului spitalului prof. dr. Cătălin Cârstoiu.

Potrivit acestuia, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov transportă la spital peste 60% din cazuri, restul urmând să fie transportate de către SMURD.
El a precizat că planul de dezvoltare a sistemului de urgenţădin SUP vizează pe lângă noua unitate de primiri urgenţe repunerea în funcţiune a heliportului a cărui realizare fusese gândită încăde acum 10 ani.

Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti scoate la CONCURS

in conformitate cu prevederile Ord. m.s.f. nr. 698/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele posturi de medic :
. un post de medic specialist Chirurgie plastica, microchirugie reconstructiva
Dosarul de inscriere la concurs va cuprinde urmatoarele acte:
. cerere in care se mentioneaza postul pentru care doreste sa concureze;
. copie xerox de pe diploma de medic si adeverinta de confirmare in gradul profesional; 
. acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevazut in anexa nr. 3 a ordinelor mentionate;
. declaratie scrisa ca nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu postul pentru care doreste sa concureze; 
. certificat privind starea de sanatate; 
. copie xerox de pe autorizatia de libera practica; 
. chitanta de plata a taxei de concurs. 
Inscrierile la concurs se fac in termen de 15 zile de la data 15 iulie 2011 , iar concursul se organizeaza dupa 30 de zile de la data de 15 iulie 2011 .

Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti scoate la CONCURS

in conformitate cu prevederile Ord. m.s.f. nr. 698/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele posturi de medic :
. un post de medic specialist Medicina interna
. un post de medic specialist Anestezie - terapie intensiva
. un post de medic specialist Neurochirurgie
. un post de medic specialist Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Dosarul de inscriere la concurs va cuprinde urmatoarele acte:
. cerere in care se mentioneaza postul pentru care doreste sa concureze;
. copie xerox de pe diploma de medic si adeverinta de confirmare in gradul profesional;
. acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevazut in anexa nr. 3 a ordinelor mentionate;
. declaratie scrisa ca nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu postul pentru care doreste sa concureze;
. certificat privind starea de sanatate;
. copie xerox de pe autorizatia de libera practica;
. chitanta de plata a taxei de concurs.
Inscrierile la concurs se fac in termen de 15 zile de la data 11 februarie 2011 , iar concursul se organizeaza dupa 30 de zile de la data de 11 februarie 2011 .

Medicii de la Spitalul Universitar din Capitală au realizat prima operaţie pe cord deschis din această unitate sanitară.

RealitateaTV

Specialiştii vor ca astfel de intervenţii chirurgicale să devină rutină în cadrul celui mai mare spital din ţară.

Prima pacientă operată pe cord deschis la Spitalul Universitar este din judeţul Suceava. Avea probleme cu inima de mai bine de nouă ani, dar i-a fost frică să se opereze. "Mi-a fost foarte rău şi am venit la Urgente, iar de la Urgente m-au internat la Cardiologie. Mi-a fost cam frică, pentru că era prima operaţie făcută în acest spital şi nu ştiam dacă o să reuşească", a declarat pacienta Violeta Mitruţ.

Operaţia a reuşit, iar pacienta se simte foarte bine. Şi va reveni pentru controale periodice la medicii care au îngrijit-o. După prima intervenţie, medicii vor să continue. "Intenţia de a fi o sectie de chirurgie cardiacă în Spitalul Universitar este o intentie de cel putin 10 ani de zile", a spus managerul spitalului, Cătălin Cârstoiu.

Afecţiunile cardiovasculare sunt prima cauză de mortalitate în România, potrivit statisticilor. La Spitalul Universitar există şi un program de tratament intervenţional al infarctului de miocard.

Terapia fibroamelor uterine prin embolizare se face, în prezent, în Europa, în 167 de spitale, iar dintre acestea patru sunt în România. Un raport recent al Societăţii Europene de Radiologie Intervenţională a indicat două centre europene cu un volum foarte mare de cazuri, respectiv 500 de cazuri pe an.

Agerpres

Dintre acestea unul se află în Franţa şi celălalt în Bucureşti, la Spitalul Universitar, unde tehnica este utilizată de dr. Rareş Nechifor şi dr. Bogdan Dorobăţ de aproape nouă ani, timp în care au fost tratate peste 5.000 de paciente cu fibrom uterin.

"Avem o experienţă foarte bogată. În prezent, protocolul nostru este unul rafinat, adaptat fiecărui caz în parte. Folosim abordul brahial ceea ce face ca pacienta să nu fie imobilizată la pat, să se poată mişca imediat după intervenţie. Timpul mediu de scopie este de numai trei minute, de patru-cinci ori mai mic decât cel din centrele cu mai puţină experienţă. Am ajuns la această performanţă printr-un efort constant, atât profesional, de a oferi un tratament modern, de cea mai bună calitate, cât şi unul de informare şi de dezvoltare a colaborării cu medicii ginecologi, cei care trebuie să-l cunoască pentru a putea recomanda acest tratament", a declarat joi, pentru AGERPRES, dr. Rareş Nechifor.

Acesta a menţionat că în centrul de la Spitalul Universitar vin din ce în ce mai multe paciente din străinătate, în principal românce, dar nu numai, datorită diferenţelor mari de preţ şi a duratei de aşteptare. Vin cazuri din Italia, Spania, Irlanda, Maroc, Tunisia, Ungaria, Republica Moldova.

Fibromul uterin este o afecţiune frecventă care afectează peste 30% dintre femei.

Tratamentul obişnuit este cel chirurgical de scoatere a uterului, operaţie numită histerectomie. Operaţia nu este simplă şi nici lipsită de riscuri. De aceea multe femei refuză operaţia sau o amână atât cât se poate.

În lume, metoda de embolizare se practică de peste 10 ani. Ea permite tratamentul fibroamelor fără operaţie şi fără scoaterea uterului. Procedura constă într-o înţepătură la nivelul mâinii.

"Prin acel loc medicul pătrunde într-o arteră şi "navighează" prin interiorul vaselor de sânge până la nivelul uterului. Acolo astupă vasele de sânge care alimentează fibromul. Acesta intra într-un proces de involuţie şi se resoarbe treptat, în câteva luni. Pacienta este trează pe toată durata intervenţiei, iar în spital se stă doar o noapte", a explicat dr. Rareş Nechifor.

Bogdan Popescu, medicul care vorbeşte pe limba presei.

Adevarul

Este doctor în neurologie la Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, purtătorul de cuvânt al aceluiaşi spital şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Bogdan Popescu, o figură cunoscută a emisiunilor de ştiri, este medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă (SUUB). El este purtătorul de cuvânt al SUUB şi trebuie să facă faţă zecilor de microfoane şi camerelor de vederi şi de fotografiat îndreptate asupra lui când trebuie să dea detalii despre cazurile care fac deschiderea emisiunilor de ştiri şi ţin primele pagini ale ziarelor.

Cazuri grave cum a fost cel al Ameliei Antoniu, Carmen Cîciu sau al gravidei de 240 de kilograme, pacienţi internaţi la SUUB, înseamnă pentru Bogdan o zi în care primeşte zeci de telefoane pe oră.

„Nu mă plâng, dar sunt zile în care presa mă sună de sute de ori pentru un caz care ţine prima pagină. Înţeleg că lumea vrea să ştie ce se întâmplă cu Cătălin Voicu, de exemplu, sau dacă Amelia iese din comă, însă de multe ori mi se cer amănunte care nu mi se par importante“, a spus medicul.
Poziţia de purtător de cuvânt nu i-a scăzut însă din sarcinile sale de medic, el fiind în continuare medic neurolog în cadrul spitalului.

„Încerc să nu-mi dezamăgesc pacienţii, aşa că o zi de muncă înseamnă pentru mine o alegătură continuă, îmi consult pacienţii, răspund la telefoanele ziariştilor şi când am câteva minute libere mă informez pentru a le putea răspunde la întrebări. Nu mă ajută nimeni, sunt un singur om care lucrează cu două telefoane şi un creier“, a mai spus dr. Bogdan Popescu.

„Nu pot trăi departe de România”

Cu toate acestea, atât meseria de medic cât şi cea de purtător de cuvânt îi vin ca o mănuşă medicului. Cuvintele nu-i sunt străine şi le stăpâneşte la fel de bine cum stăpâneşte diagnosticele în neurologie pentru că este pasionat de literatură fiind nu doar cititor ci şi scriitor.

„Am debutat în literatură în anul 1987. În curând voi lansa încă un volum de proză şi unul de poezie. Personajele şi subiectele din cărţile mele nu au de-a face cu medicina, cu excepţia uneia, unde personajul principal este medic“, a mai povestit Bogdan Popescu.

Când vine vorba despre sistemul se sănătate românesc, dr. Bogdan Popescu devine serios şi se încruntă. „Pot să spun că sunt dezamăgit. Am locuit trei ani în Suedia, când mi-am dat doctoratul, dar am ales să mă întorc în România pentru că speram că o să se schimbe lucrurile. Nu a fost aşa. Nu îmi pare rău, nu aş putea trăi departe de ţară pentru că aş stăpâni cu greu subtilităţile unei alte limbi şi mi-ar lipsi rolul de comunicator şi de scriitor“, a adăugat medicul. Bogdan Popescu a scris foarte mult şi în domeniul medicinei, fiind singurul neurolog român autor pe un ghid de neurologie european în Boala Alzheimer.

Întrebări şi răspunsuri

Pentru ce gen de informaţii sunteţi solicitat cel mai des de jurnalişti?

Românii au o apetenţă colosală pentru ştiri negative. Am fost sunat de sute de ori pentru cazuri cum au fost cel al Ameliei Antoniu sau al gravidei de 240 de kilograme. Şi pentru cazul mai hilar, dar cu deznodământ tragic al fetei care a sărit cu pianul în Dâmboviţa am fost solicitat două zile la rând să dau informaţii presei. Ajunsesem la 30 de ore de stat în picioare.

Cum ai vrea sa ai arate presa medicală din România?

Să fie mai curată, mai educativă. Trebuie să recunoaştem însă că presa ne reprezintă. Dacă ea este aşa de murdară şi de gălăgioasă înseamnă că şi noi avem nişte reziduuri comportamentale şi de mentalitate.
Ce-i place:

„Îmi plac Garcia-Marquez, Vargas-Llosa, Celine, Dostoievski, Cehov, Bulgakov, Cărtărescu, mâncarea spaniola, Dire Straits, Pink Floyd, Beatles şi o zi goală, în care nu se întâmplă nimic“, spune doctorul.

Ce nu-i place:

„Detest ipocrizia, incompetenţa, frustrarea, ultimii douăzeci de ani ai României şi încremenirea în prostie“, explică Bogdan Popescu.
Profil:

Născut. 8 martie 1971, Bucureşti

Studii şi experienţă. Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Doctor în ştiinţe medicale atât la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală cât şi la Institutul Karolinskara, Stockholm, Suedia. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. Medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti şi purtător de cuvânt al aceluiaşi spital.
Familie. Necăsătorit.